Despre anonimi si comentarii rautacioase

Vrem, nu vrem, atunci cand ne apucam de practicarea unui hobby, unei meserii trebuie sa ne asteptam ca nu toti vor fi multumiti de noi si ca pe langa persoanele care te apreciaza pentru ceea ce faci,vor exista si persoane carora le displace sau pur si simplu INVIDIA ii roade.
Asa se intampla si in cazul blogului de make-up, iar voi bloggerițelor stiti cel mai bine asta:). Cate dintre voi nu ati primit comentarii rautacioase de la anonimi?
Eh, a venit si randul meu :).Nu stiu daca sa ma bucur sau nu.
M-as bucura, pentru ca imi dau seama cu aceasta ocazie ca acest blog este frecventat si nu scriu degeaba. Stiu ca ma citeste cineva:)).
Este prima si ultima oara cand voi vorbi cu privire la acest subiect, deoarece imi place sa tratez cu indiferenta situatia.
De ce sa ma enervez eu, pentru niste persoane care probabil n-au ce face toata ziua si arunca cuvinte din spatele unui monitor, neavand macar curajul sa se semneze?
 Niciodata nu m-am asteptat doar la comentarii in care sa fiu apreciata, desi voi ati facut-o mult prea mult si va multumesc din suflet pentru asta. Sunt de acord si imi doresc sa-mi spuneti unde, cum si ce gresesc, pentru ca acesta a fost motivul pentru care mi-am facut acest blog. Sa interactionez cu persoane care au aceeasi pasiune cu mine, sa impartasim impresii si trucuri. Nicidecum sa"ma laud" cu machiajele mele. Sunt mai mult decat de acord cu criticile CONSTRUCTIVE.Probabil ati vazut la finalul fiecarei postari "pentru CRITICI/..... va astept la .... "pentru ca ma intereseaza sa imi spuneti unde si cum trebuie sa mai lucrez.

 O sa incep cu inceputul pentru a-mi lumina anonimii si pt. a le raspunde provocarilor. Sunt pasionata de vreo 3 ani de make-up ,insa de ceva timp incoace m-am hotarat sa-i dau mai multa atentie acestui hobby si sa practic mai mult. Am inceput prin a-mi machia prietenele, vecinele, pe mine , prin a ma documenta pe internet, de a vizualiza mai multe tutoriale , de a naviga bloguri de make-up. 
Simteam nevoia sa-mi fac un blog pentru a-mi exprima gandurile si opiniile despre arta make-up-ului, insa stiam ca nu am o gama mare de cosmetice si nu voi avea ce prezenta.
Intr-un final mi-am spus.."orice lucru incepe de JOS" si asta am facut.
Am inceput sa investesc in cosmetice, desi trebuie sa mentionez ca la cei 17 ani ai mei nu am un venit propriu si personal, cu toate acestea am ambitie sa reusesc ceea ce mi-am propus.
Am primit observatia " nu stii deloc sa blenduiesti culorile..". Nu e vorba ca nu stiu sa blenduiesc culorile, ci problema e ca majoritatea machiajelor pe care voi le-ati vazut in primele 2 luni sunt realizate CU BURETEI. Nu mi-e rusine sa recunosc. Nu detin nici acum foarte multe pensule, insa am reusit sa imi iau strictul necesar.
Probabil unele dintre voi nici macar numai stiti sa lucrati cu bureteii, asa cum imi marturisea si Miss Z.

Cateva din machiajele realizate cu buretei:





Și totuși …sunt chiar atat de oribile, incat trebuie sa ma opresc aici? Nu o'i avea eu talent, asa cum spun unii ,dar IMI PLACE ceea ce fac si cred ca asta este foarte important:).

SUNT LA INCEPUT DE DRUM si stiu ca am foarte, foarte multe de invatat (chiar si cel mai mare make-up artist nu le va stii intotdeauna pe toate si mereu va invata) si asa cum am spus de atatea ori, voi posta pe  blog si machiajele reusite si cele mai putin reusite, pentru ca mai tarziu sa observ evolutia atat eu cat si voi.
E foarte usor sa arunci cu cuvinte urate la adresa unei persoane, insa acestea doar ma ambitioneaza sa arat ca pot si mai mult .Atat:). De acum incolo, daca aveti sa-mi spuneti ceva, SEMNATI-VA si haideti sa vorbim intr-o maniera placuta, sa ne exprimam opiniile avand cei 7 ani de'acasa .
Cum am spus la inceputul postarii, este prima si ultima oara cand vorbesc despre comentariile rautacioase pe care le primesc, desi probabil acesta este doar inceputul. NU voi da accept si nu voi comenta, atata timp cat persoana respectiva nu se semneaza si nu are curaj sa vorbeasca cu mine, aratandu-si adevarata identitate.

Nu 'mi pare rau niciun moment ca mi-am facut acest blog, deoarece mi-am facut prietene pe care le admir si de la care am ce invata. Ma simt ca intr'o familie de cand am intrat in blogosfera si nu vreau sa ies din ea .

Voi cum va descurcati cu astfel de "prieteni " ?!:)