Pentru tine ce conteaza cu adevarat?

Traim intr-o lume grabita in care banul primeaza, superficialitatea tinde sa ajunga la cote inalte, motiv pentru care aparenta a ajuns sa fie mai importanta ca esenta - din pacate.
Ma intristeaza societatea in care traiesc. Cred ca reprezinta o lectie pentru mine, de aceea am grija sa ma auto-educ zi de zi.  Suntem in goana dupa bani, succes, bunuri materiale si niciodata nu avem timp. Intotdeauna suntem grabiti, obositi, uitam sa spunem lucruri frumoase, sa facem un compliment pentru ca suntem prea frustrati,  plini de griji. Uitam sa dam un telefon sa auzim vocea mamei/partenerului/fratelui/surorii. Uitam sa spunem "Te iubesc", "Imi este dor de tine". Lipsim de la momente importante pe care ar trebui sa le petrecem cu cei dragi, pentru ca nu avem timp.
Uitam totusi ca timpul nu inseamna eternitate si ca nu o sa ii avem pe cei dragi intotdeauna langa noi. Ma omoara gandul acesta, motiv pentru care incerc in fiecare zi sa imi fac timp. Da, sunt extrem de ocupata. Sunt ultimul an la facultate si sunt zile cand trebuie sa stau cate 8-10 ore acolo. Am articole de scris, shooting-uri, machiaje de facut, evenimente la care trebuie sa ajung si mi-as dori ca ziua sa aibe macar 48h. Cu toate acestea, am invatat sa imi stabilesc prioritatile. Am invatat sa fiu constienta ca sunt inconjurata de oameni care merita atentia mea.

Nu este prima data cand spun ca pentru mine lucrurile marunte sunt cele care conteaza cu adevarat si care ma implinesc sufleteste. Dupa o saptamana plina astept cu nerabdare sa ajung acasa. Sa fiu cu ai mei, sa ne punem la masa si sa luam pranzul duminica (pentru ca asa este traditia la noi) - ei bine, asta ma face cu adevarat fericita. Poate pare banal, insa suntem atat de imperfecti incat impreuna facem un intreg perfect.

Fratele meu este cel mai frumos cadou pe care mi l-au facut parintii mei. Inca din clasa a 2-a a trebuit sa am grija de el ca de propriul meu copil. Si am facut-o asa cum am stiut eu mai bine. Imi amintesc ca nu putine erau zilele in care nu apucam sa mananc pentru ca trebuia sa ii pregatesc lui masa. Nu mai aveam timp pentru mine, asa ca fugeam repede la scoala multumita fiindca i-am pregatit copilului pranzul. Anii au trecut, ne-am maturizat si nu numai ca am devenit cei mai buni prieteni, dar pentru el as fi in stare sa mut muntii din loc. Este minunat sa ai langa tine o persoana care sa te sustina, pe care stii ca te-ai putea baza oricand.

A trecut aproape o luna de cand mi-a dat ocazia sa traiesc un moment unic in viata mea si pe care trebuie sa vi-l povestesc. Ambitia si munca depusa l-au ajutat sa-si indeplineasca visul de a intra la Academia de Politie. M-a sunat sa imi spuna data cand va avea loc juramantul militar. Asteptam cu emotie data de 24.09.2015.
Ei bine, ziua cu pricina a venit, m-am pregatit si am plecat dis-de-dimineata spre Academie.



Era o dimineata in care ma incercau o multime de sentimente precum mandrie, emotii. Nu cred ca pot explica in cuvinte momentul in care am intrat pe poarta Academiei si m-a intampinat un barbat adevarat. Cand l-am vazut imbracat in acele haine am inceput sa tremur instantaneu, iar lacrimile de fericire au inceput sa curga fara voia mea. A fost pentru prima data in viata cand am plans de fericire, cuprinsa de cele mai puternice sentimente. Copilul meu a devenit un barbat in toata firea!


A fost un moment unic pentru mine si familia mea. Credeti-ma, nu as fi ratat ziua aceea pentru toti banii din lume! Acestea sunt momentele care conteaza cu adevarat!

"The love of a family is one of  life's greatest blessings"

Pentru ca vremea a fost destul de rece, am optat pentru un outfit casual. Am purtat cu aceasta ocazie vesta achizionata de pe Romwe, care este amazing! O gasiti aici la reducere.










In concluzie, va dau un sfat. Lasati scuzele precum "nu am timp", "nu pot".
Bucurati-va de fiecare clipa, fiti fericiti pentru ca viata este scurta!





4 comments

  1. Bravo, felicitari pentru el! De acum avem pile la Politia din Giurgiu :)))
    Tu la fel de frumoasa si zambitoare! Te pup, blondo :*

    ReplyDelete
  2. Foarte frumos,asa este Alina familia e cea mai importanta.....restul sunt detalii.Te pup esti o frumoasa.Felicitari fratelui tau <3

    ReplyDelete
  3. Ce frumos! Si eu am un frate mai mic pe care il Iubesc enorm si inteleg perfect ce simti! Felicitari pentru el! Esti o frumoasa < 3 Pupici

    ReplyDelete
  4. Ce frumos ai povestit! :)
    Pentru mine, fratele meu (unul din ei, cel mijlociu sa zic asa, cel dinaintea mea) a fost pentru mine idolul meu! Asta pana pe la vreo 20 de ani ai mei...il iubesc mult si acum si apreciez modul in care optimismul pune stapanire pe viata lui zi de zi, pentru modul in care o iubeste si o imbratiseaza pe mama...<3

    ReplyDelete

Comentariul tau inseamna enorm pentru mine.Te astept si data viitoare. Multumesc!